Home ECONOMIE „Hit and run”, strategia economică a PSD. Consum record, inflaţie record. În doi ani, pesediştii se vor face pierduţi, iar populaţia ridică nota de plată

„Hit and run”, strategia economică a PSD. Consum record, inflaţie record. În doi ani, pesediştii se vor face pierduţi, iar populaţia ridică nota de plată

9 min read
0

Politicile guvernamentale actuale ne împing cu paşi repezi spre tăieri de cheltuieli bugetare şi creşteri de impozite şi taxe. TVA-ul de 20% este deja sub semnul întrebării, majorarea pensiilor e foarte posibil să fie amânată, investiţiile publice se vor tăia pe sfârşit de an şi, odată cu ele, orice şansă de creştere economică sustenabilă.
Presiunile inflaţioniste au efecte dezastruoase pentru economie. Cu toate că BNR a stabilit de anul trecut o ţintă de 3,5%, modul în care Guvernul afectează mersul economiei în 2018 se traduce în valori ale inflaţiei de peste 5. Inflaţia aferentă lunii mai se înscrie în trendul ascendent al ultimei perioadei, înregistrând o valoare de 5,4% faţă de 5,2%, cât era în luna aprilie.
Prima şi cea mai importantă observaţie asupra fenomenului inflaţiei este despre cauzele care îl generează, care nu sunt „exogene”, aşa cum a afirmat şeful PSD, ci interne, generate în cea mai mare parte de politicile publice ale actualului guvern.

Sintetizând, principalele cauze pot fi împărţite în câteva categorii:
– Creşterile de preţuri la energia electrică şi termică, la gazele naturale şi la acciza la carburanţi. Aşa cum ştim, accizele sunt un atribut al executivului, iar o majorare a accizelor la carburanţi se va transmite cu un efect de multiplicator asupra tuturor bunurilor, prin creşterea costurilor de transport (atât pentru materiile prime, cât şi pentru produsele finite). De aici, creşterea preţurilor finale devine inevitabilă pe fondul creşterii costurilor de producţie şi de transport.
– Creşterile de salarii. Uneori, aceste creşteri reprezintă doar măsuri lăudabile, dar, decise dincolo de posibilităţile economiei şi fără o corelaţie cu productivitatea, ele înseamnă o creştere a cererii. Dacă economia nu produce suficient pentru a acoperi această cerere, se întâmplă două lucruri: cresc preţurile, de aici şi inflaţie, dar cresc şi importurile, fapt care a determinat unul dintre cele mai mari deficite comerciale (13 mld. euro) din ultimii 10 ani. Aici merită adăugat faptul că deficitul comercial înregistrat a făcut ca leul să se deprecieze, fapt ce se traduce printr-o creştere a ratelor la creditele contractate în valută. O depreciere a leului de 3% (de la 4.51 în ianuarie 2017 la 4.66 în prezent), înseamnă automat şi o creştere a ratelor cu 3%, fără să mai discutăm despre creşterea ROBOR, pe care o considerăm în categoria consecinţelor.
– Creşterea consumului. România a înregistrat cea mai mare creştere a consumului din Uniunea Europeană în a doua jumătate a anului 2017. Astfel, creşterea nesustenabilă a consumului şi mai ales a consumului din import au cauzat adâncirea deficitului comercial, trend care, din păcate, continuă şi la începutul acestui an, deficitul de cont curent ajungând la sfârşitul primelor patru luni la aproape 4 mld. de euro.

Observăm astfel un tablou complex, care ne obligă să luăm în considerare întregul context economic, „the big picture”: politicile publice haotice ale Guvernului au antrenat efecte colaterale asupra tuturor indicatorilor macroeconomici.
Din ceea ce deja se ştie din subteranele arcului guvernamental, creierul acestor politici (binomul Vâlcov – Socol) a avut o abordare „hit and run”, lăsând populaţia să suporte nota de plată.
Efectele sunt majore, persistente, unele având cea mai directă influenţă asupra fiecăruia dintre noi:
– Erodarea puterii de cumpărare. În medie, salariile nete pe economie au crescut în aprilie 2018 faţă de aprilie 2017 cu 14,5%, însă, la o inflaţie de 5,4%, creşterea reală este de 9%. Doar cu atât au crescut pe real salariile în România într-un an de procente ameţitoare promise, de dublări şi triplări, de revoluţii fiscale şi bulversări şi involuţii.
– Creşterea dobânzilor. Robor la 3 luni a crescut de la 0,87%, rata reală de atunci când PSD a preluat guvernarea, şi a ajuns la 2,90% în prezent, punând presiune non stop pe creditele populaţiei. Orice creştere a dobânzilor de 1 punct procentual, la un credit mediu de 50.000 de euro înseamnă aproximativ 100 de lei în plus la rata (un proces de erodare a puterii de cumpărare).
– Plafonarea gradului de îndatorare a persoanelor cu salarii mici la un prag maxim de îndatorare de 25 – 30% din venitul net. În acest fel se protejează salariaţii cu venituri mici de riscul de nerambursare în cazul unor crize, dar această consecinţă arată cum politicile PSD lovesc tot în cei pe care PSD spune că îi reprezintă.
– Limitarea creditelor. Efectul indus de această limitare se va vedea în scăderea consumului, în venituri bugetare mai mici şi un deficit mai mare.
Aceasta este strategia economică a PSD „hit and run”, adică o conduită evazivă de felul „am dat o lovitură economiei, după care ne facem nevăzuţi”.

Load More Related Articles
Load More By Redazione
Load More In ECONOMIE

Check Also

Italia/ Viața româncei Vasilica Nicoleta Neață a fost curmată de italianul Raffaele Esposito

Vasilica Nicoleta Neață a fost agresată și bătută, după care a fost sufocată. Cadavrul ei …